La inceputul intervalului tara noastra se afla in plina advectie de aer rece polar de origine scandinava, ce a adus cu sine si cateva episoade de ninsori, in general slabe cantitativ. Motivul acestei patrunderi reci o constituie blocajul format in zona Marii Britanii de catre anticiclonul azoric, ce a urcat mult spre nord, astfel permitand aerului rece din zona Scandinaviei sa se scurga spre sud, urmand mai exact o traiectorie NNV-SSE, traiectorie de altfel clasica in cazul acestor blocaje.

Statistic vorbind, pe astfel de circulatii sansele pentru fenomenul de viscol in zona extracarpatica sunt ridicate, daca intruzia polara se efectueaza pe o traiectorie corecta. Prognozele modelelor numerice de altfel aratau exact asa cu cateva zile inainte, cu precipitatii abundente in sud/sud-est.

In realitate insa, extinderea anticiclonului cu cateva sute de kilometrii mai la est a fortat aerul rece sa se aplatizeze si sa urmeze o traiectorie mult mai estica, astfel incat extremitatea sudica a fost impinsa spre Marea Egee in loc de Marea Adriatica si zona golfului Genova – locul in care se formeaza de cele mai multe ori depresiunile aducatoare de ninsori abundente la nivelul tarii noastre.

Bucuria unora (autoritatile sau soferii), tristetea altora (iubitorii de iarna sau de sporturi de iarna) faptul ca ninsorile s-au desfasurat cu precadere in zona Turciei.

Teritoriul tarii nu a fost insa privat complet de precipitatii, prin nord-vest patrunzand in Transilvania o serie de averse de natura convectiva, care – desi de scurta durata – au depus un strat mediu intr-un interval de 2-4 ore.

Cel mai mult a nins in sudul Transilvaniei, unde formatiunile noroase au fost impiedicate de catre muntii Fagaras si Sureanu sa treaca mai departe. Mai mult decat atat, a avut loc o intensificare orografica a precipitatiilor, astfel incat ninsorile au fost consistente la unele statii, cum ar fi Boita (aproximativ 20 cm).

Pe masura ce unda de instabilitate a traversat pana la urma Carpatii, s-au semnalat ninsori convective si in sud, in special pe linii de convergenta in zona Olteniei. La Calafat spre exemplu s-au depus 11 cm.

Temperatura s-a mentinut la valori apropiate de media perioadei, chiar usor mai scazute mai ales in depresiunile din estul Transilvaniei, unde temperatura a scazut chiar pana la -27 C, la Intorsura Buzaului.

Spre mijlocul saptamanii atmosfera s-a linistit pe fondul instalarii in zona central-estica a Europei a unui camp anticiclonic ce a persistat pana la finalul saptamanii. In aceste conditii, amplitudinea termica zi-noapte a fost ridicata, cerul senin si radiatia solara facand ca pe timpul zilei temperaturile sa fie mult pozitive, pana la 10-11 grade in dealurile subcarpatice, in timp ce radiatia negativa nocturna a contribuit la scaderea temperaturilor sub limita gerului, chiar si in sudul tarii.

Duminica in nivelele joase ale troposferei circulatia s-a reorientat usor dinspre Marea Neagra, iar odata cu ea aportul de umiditate a crescut, formandu-se nori josi sau ceata in sudul Romaniei, ce au tinut temperaturile la valori diurne relativ normale pentru aceasta perioada, chiar daca usor peste limita inghetului, in timp ce in intracarpatic cerul a fost senin si temperaturile au urcat pana spre 10 grade, mai ales in zonele de deal din vestul tarii.

Aceasta situatie de calm atmosferic aparent va persista si in primele zile ale saptamanii viitoare.