Saptamana a debutat cu o vreme in general inchisa si instabila in vestul si centrul Europei, influentata de o serie de nuclee depresionare atlantice foarte extinse.

Pe parcursul zilelor de luni, marti si miercuri s-au semnalat precipitatii predominant sub forma de ploaie in Marea Britanie, Franta, Germania, Tarile de Jos si in Peninsula Scandinava, acompaniate de vant puternic mai ales in regiunile costiere. Nu au fost excese precipitabile sau alte fenomene extreme, dar cu siguranta locuitorii tarilor respective nu au avut parte de cel mai minunat inceput de primavara, mai ales ca si temperaturile usor mai scazute decat in mod normal combinate cu vantul puternic au sporit senzatia de frig. In muntii din Scotia, Norvegia si in nordul Alpilor a nins, depunandu-se local un strat consistent de zapada.

In tot acest timp, sudul Europei cu tarile din imediata vecinatate a Marii Mediterane s-a bucurat de o vreme insorita si mai calda decat normalul perioadei, anticiclonul azoric extinzandu-se pana spre coastele Greciei. In estul Europei, desi in restrangere, anticiclonul est-european a adus o vreme la fel de stabila ca in zona Mediteranei, dar mai inchisa si mai rece, asezonata cu nori stratiformi si ocazionale burnite. Cu toate acestea, Rusia europeana a cunoscut in tot acest interval o abatere termica pozitiva destul de mare, cauzata in parte si de lipsa stratului de zapada pe arii destul de extinse, lucru neobisnuit pentru inceputul lunii martie la nord de paralela de 50 de grade.

Incepand cu ziua de joi, au mai survenit modificari in cursul vremii la nivelul continentului; in bazinul central al Marii Mediterane intra partea sudica a unei advectii polare trimisa de „morisca” atlantica, astfel incat s-a format o depresiune puternica in zona Italiei, ce a adus precipitatii intense sub forma de aversa in Italia, tarile din spatiul ex-iugoslav, Grecia, Bulgaria si Romania.

Cedarea anticiclonului est-european si migrarea lui tot mai spre nord a permis ca benzile de precipitatii asociate sa urce pana spre Ucraina, iar pe masura ce a retrogradat, a sustras aer foarte rece din troposfera superioara. Astfel, de la o zi la alta temperaturile au scazut usor, implicit si precipitatiile au inceput sa se transforme treptat in lapovita si ninsoare incepand de vineri, inclusiv in Romania. Cel mai mult a nins in Bosnia si Bulgaria, dar si in Italia la altitudini mai mari. Sarajevo cu 50 cm de zapada si Sofia cu 32 cm sunt doar cateva dintre valorile stratului, dar in zonele mai inalte de 800 m s-au depus chiar si 80-100 cm de zapada.

Respectiva depresiune s-a rotit in neant pana duminica seara, oferindu-si intreg potentialul precipitabil mai ales Bulgariei.

Vantul a prezentat intensificari sustinute in Croatia in special, unde vantul rece semi-permanent „bora”a atins viteze chiar si de 200 km/h. Din fericire, locuitorii din arealele respective sunt obisnuiti cu astfel de viteze ale vantului, astfel incat nu au existat victime sau pagube materiale importante, in afara de cativa copaci cazuti; locuintele de acolo sunt construite temeinic pentru a rezista si celor mai aprige vanturi.

In restul continentului vremea a fost in general stabila de joi pana spre finalul saptamanii, mai putin pe parcursul zilei de duminica, cand frontul rece al unui ciclon aflat in zona Islandei a adus din nou precipitatii sub forma de ploaie in Regatul Unit si Norvegia, din nou fenomenul principal asociat fiind vantul puternic.