În următoarele zile circulația de blocaj anticiclonic se va menține în aproape întreaga Europă, incluzând și țara noastră. Temperaturile vor fi cu mult mai ridicate față de media climatologică a perioadei, în contextul în care odată cu apropierea primăverii insolația este în creștere, dar și în condițiile în care nu va exista nicio advecție de aer foarte rece dinspre nordul continentului. În consecință, precipitațiile vor lipsi aproape cu desăvârșire, doar în a doua parte a intervalului în zona Carpaților Orientali urmând să cadă local câteva ninsori slabe. Ceața va continua să își facă apariția îndeosebi în prima parte a zilelor local în zonele joase, însă odată cu apariția Soarelui aceasta va mai persistă doar pe spații foarte restrânse.
Continuă să citești →

Următoarele zile vor marca o scădere a temperaturilor, ca urmare a influenței unei depresiuni de sorginte nord-atlantică, ce va advecta pe partea sa posterioară un aer polar-maritim. În consecință, precipitațiile ce vor cădea se vor transforma treptat în lapovițe și ninsori, îndeosebi în cursul zilei de marți. Cu toate acestea, un strat de zăpadă mai consistent se va depune doar în sudul Transilvaniei (până la 15-20 de centimetri), în restul țării urmând să se depună strat de zăpadă doar în mod izolat (până la 3-5 centimetri), mai ales în zonele deluroase. În cursul dimineții de joi în depresiunile din estul Transilvaniei temperaturile vor coborî cu mult sub pragul gerului, izolat chiar până la -20 de grade Celsius, ca urmare a degajării cerului de nori.
Continuă să citești →

Următoarele zile vor continua să fie deosebit de calde pe întreg teritoriul țării noastre, îndeosebi în prima parte a intervalului; deși până în martie vor mai exista scurte pătrunderi de aer polar, iarna pare că s-a încheiat la sfârșitul lunii ianuarie (după cum corect am precizat și în estimarea sezonieră emisă în luna noiembrie 2018). Circulația zonală (preponderent de la vest către est) va aduce un aer cald și relativ umed dinspre Oceanul Atlantic și nordul Africii în aproape întreaga Europă, o astfel de circulație fiind deosebit de greu de schimbat de către un anticiclon est-european sau scandinav. Deși în urma temperaturilor ridicate stratul de zăpada consistent prezent în zonele montane se va topi masiv, cvasi-absența ploilor va face ca nivelul râurilor să nu crească foarte mult; cu toate acestea, doar cedarea apei din stratul de zăpada va fi suficientă pentru producerea unor baltiri sau inundații localizate. Continuă să citești →