Inca din primele zile ale intervalului vremea la nivelul tarii noastre a fost in general inchisa si umeda, cu un aspect mai degraba de octombrie decat de ultima decada a lui februarie. Cauza pentru aceasta desfasurare de fenomene specifice toamnei si primaverii o constituie o despresiune mediteraneana stationara, plasata strategic in sudul Italiei, si care a parut de neclintit pana spre ziua de sambata.

Dar daca am fost sub influenta unui ciclon pe timpul iernii de ce a plouat si nu a nins?

Explicatia sta in pozitionarea depresiunii, cu centrul ceva mai la sud-vest decat ar trebui, astfel tara noastra aflandu-se pe zona de front cald, exact pe banda transportoare de aer tropical din nordul Africii; orice depresiune are fronturi calde, reci si ocluse, iar noi ne-am aflat aproape in permanenta pe partea de advectie calda.

Uneori, ninge si pe avansul fronturilor calde in Romania, dar trebuie sa se intruneasca anumiti parametri: infuzie de aer rece la nivele inferioare ale troposferei dinspre Rusia, strat de zapada asezat deja pe sol si o origine polara foarte rece a aerului care, odata coborat in Mediterana, formeaza respectivul ciclon.

Acum insa, nu s-au intrunit niciunele dintre aceste conditii, astfel incat mai ales sudul tarii a beneficiat numai de ploi, pe alocuri destul de importante cantitativ. O sa insir cateva dintre valorile precipitatiilor cazute in prima jumatate a saptamanii: Focsani – 39 mm, Sinaia – 35 mm, Tulcea – 30 mm, Buzau – 16 mm, Cluj-Napoca – 9 mm etc.

Aceste precipitatii sunt cumulate pe parcursul a mai multor zile, astfel incat nu a fost nevoie de avertizari din partea meteorologilor, chiar daca solul este suprasaturat cu apa dupa o iarna si asa foarte umeda, mai ales in sudul tarii.

La munte la altitudini mai mari de 1500 de metri a nins, la Balea Lac chiar depunandu-se un strat nou consistent de zapada de circa 30 cm, grosimea totala a zapezii ajungand la 210 cm acolo.

Temperaturile, dupa cum era de asteptat, au fost foarte ridicate pentru aceasta perioada a aerului, fiind in plina advectie tropicala. Nu s-au doborat recorduri, temperatura maxima in Romania inregistrata in acest interval fiind cu 7 grade mai scazuta decat recordul national de caldura absolut al lunii. A fost insa o vreme primavaratica, in pofida umezelii mari si a precipitatiilor temporare probabil ca multa lume s-a bucurat ca mai poate da jos cateva randuri de haine, mai ales ca au fost si unele perioade cand si soarele s-a vazut din plin.

Cateva dintre temperaturile maxime inregistrate in tara noastra in aceasta perioada:

Luni: Dumbraveni, 16,0 grade;
Marti: Stei si Gurahont, 19 grade;
Miercuri: Fagaras si Zimnicea, 14 grade;
Joi: Medgidia, 17 grade;
Vineri: Calarasi si Harsova, 17 grade;
Sambata: Ramnicu-Valcea, 16 grade;
Duminica: Targu-Mures, 14 grade.

Dupa cum se poate observa, nici urma de vreo racire pe tot parcursul intervalului, ci o vreme constant-calda.

Odata cu apropierea sfarsitului de saptamana s-au produs poate si cele mai notabile fenomene din intreaga luna februarie in Romania. Pe arii destul de extinse pe parcursul zilei de sambata s-au semnalat furtuni cu decarcari electrice (chiar daca nu de mare amploare) in Transilvania si in dealurile subcarpatice din Muntenia.

Izolat s-au inregistrat cantitati de apa moderate ca valoare (15 mm la Huedin). Cauza acestor fenomene o reprezinta avansul tot mai spre nord a unui aer instabil si umed dinspre Marea Mediterana, ce a ridicat indicii de instabilitate, iar in coroborare cu temperaturile foarte ridicate au dus la formarea norilor convectivi, cu o mare dezvoltare pe verticala. Si pe parcursul zilei de duminica s-au semnalat oraje in Transilvania, poate chiar mai intense decat sambata. Au mai existat astfel de manifestari si miercuri in extremitatea sudica a tarii, dar la un nivel mult mai izolat, numai statia Zimnicea raportand oraj.

In concluzie, saptamana ce tocmai a trecut a fost marcata de fenomene interesate, de la anomalii termice pozitive extreme pana la descarcarile electrice atipice sezonului rece, dar saptamana care va veni se pare ca o sa ne mai rezerve si alte surprize. Dar mai mult despre asta vom discuta, ca de obicei, in rubrica „previziuni”.