Orașul Brașov este situat în centrul României, fiind printre cele mai importante orașe turistice ale țării, în perioada comunismului fiind și cel mai important centru industrial, exceptând Bucureștiul.
Poziționat strategic la intersecția mai multor masive montane, Brașovul reprezintă o atracție în special iarna pentru iubitorii sporturilor hibernale, dar și vara pentru cei ce îndrăgesc drumețiile montane și aerul curat.
Orașul se află în depresiunea Brașov și este mărginit la sud de Masivul Postăvaru și Masivul Piatra Mare, la vest de Munții Perșani, la nord de Munții Baraolt iar la est de Munții Întorsurii.
Clima Brașovului este temperat-continentală, cu influențe excesive uneori pe perioadă anotimpului rece și cu precădere în luna ianuarie. Media multianuală a precipitațiilor se situează în jurul valorii de 600 de mm, iar temperatura medie multianuală este de aproximativ 8 grade Celsius.
Iarna la Brașov este de multe ori foarte dură, mai ales sub aspectul temperaturilor. Poziționarea orașului în inima depresiunii Brașov favorizează formarea inversiunilor termice în regim anticiclonic (aerul rece de pe pantele munților coboară în depresiune, compactându-se și răcindu-se suplimentar); nu e de mirare faptul că la numai câțiva kilometri nord de oraș s-a înregistrat minima absolută de temperatură în România: -38,5 grade Celsius pe 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod. Și în oraș iarna este foarte frig, la stația meteo înregistrându-se pe 8 ianuarie 2015 o temperatură de -33 de grade Celsius, temperaturile de sub -20 de grade fiind frecvente. Aceleași inversiuni termice fac ca iarna nebulozitatea stratiformă să fie aproape omniprezentă, depresiunea Brașovului având printre cele mai multe zile cu ceață dintre toate regiunile țării.
Regimul precipitațiilor este unul deficitar pe timpul iernii în cazul în care masele de aer umede sosesc dinspre sud, Munții Bucegi și Munții Bârsei blocând o mare parte din precipitații. Cele mai multe precipitații cad pe o circulație atmosferică de nord-vest, mai ales din cicloni retrograzi, altitudinea relativ scăzută a Munților Persani și a Munților Baraolt permițând norilor încărcați cu umezeală să ajungă deasupra orașului. Precipitațiile sunt preponderent solide pe timpul iernii, însă deși se află în apropierea munților orașul rareori primește cantități foarte mari de zăpadă. Stratul de zăpada poate ajunge în unele ierni la 30-40 de cm și crește în general de la nord la sud. În situații limită în care temperatura aerului este apropiată de 0 grade, se întâmplă ca în nordul orașului stratul de zăpadă să fie foarte subțire sau absent, în timp ce în sud să depășească 30 de cm, datorită altitudinii mai ridicate și a apropierii de munte. Numărul de zile cu strat de zăpadă pe sol este în medie de 50/sezon.
Vântul în Brașov este în general calm iarna, însă pe circulații dinspre nord-est, în regim ciclonic, se poate forma vântul denumit „Nemir”, un vânt rece care poate produce fenomenul de viscol în special în nordul și estul orașului, în condiții de precipitații. Aerul rece de sorginte siberiană intră în Moldova dinspre est, se infiltrează prin văile din vestul Carpaților Orientali și este canalizat pe culoarul Oltului, care se îngustează între Munții Baraolt și Bârsei, astfel încât viteza sa de deplasare crește, revărsându-se cu putere în depresiunea Brașovului. Un alt vânt prezent în zona orașului iarna este foehnul, acesta se formează când o masă de aer cald venită dinspre sud trece pe deasupra Munților Bucegi și Bârsei, iar în coborârea sa se încălzește suplimentar (adiabatic) și poate avea viteze foarte mari, de peste 100 de km/h. Este un vânt uscat și cald, care poate topi un strat consistent de zăpada într-o singură zi!
Primăvara în orașul de sub Tâmpa este mai rece decât în majoritatea regiunilor țării, inversiunile termice putând persista până la finalul lunii aprilie. Temperaturile maxime mai pot fi negative la începutul lunii martie, când dimineața de asemenea gerul poate persista; chiar și luna aprilie poate aduce temperaturi negative, de astfel vegetația „explodând” mai târziu aici decât în restul țării. O situație deosebită s-a petrecut la mijlocul lunii aprilie 1997, când Brașovul a fost lovit de o puternică furtună de zăpadă care a depus, în mod paradoxal, cel mai mare strat de zăpada din istoria modernă a orașului: 46 de centimetri!
Regimul precipitațiilor crește mult odată cu apropierea de sezonul cald, proximitatea munților favorizând convecția termică și dezvoltarea furtunilor cu descărcări electrice în special spre sfârșitul primăverii; aceste furtuni uneori pot lăsa cantități foarte mari de apă cu precădere in cartierele sudice. La fel ca și iarna, primăvara zona sudică a Brașovului primește cele mai multe precipitații, în timp ce nordul mai puține. Cu toate acestea însă pe mai rarele circulații ale aerului dinspre est se formează furtuni puternice pe Munții Întorsurii iar aversele ajung cu precădere în nordul orașului, sudul fiind în general ocolit.
Brașov primăvara. Credit foto: Horia Andrei Varlan
Vara la Brașov se înregistrează un al doilea maxim anual al activității turistice, dar vremea poate fi capricioasă deseori și poate încurca planurile de vacanță ale turiștilor. Lunile iunie și iulie sunt cele mai ploioase din an și cele mai active din punct de vedere convectiv, furtunile formându-se aproape în fiecare zi pe munții din împrejurimi. Cu toate că regimul precipitațiilor este unul ridicat, aproximativ o treime din cei 600 de mm care cad anual la Brașov înregistrându-se vara, furtunile nu sunt recunoscute ca având un aspect sever, cel mai periculos fenomen fiind grindina.
Temperaturile maxime sunt printre cele mai scăzute din Transilvania pe parcursul verii, mai rece fiind doar în depresiunile Giurgeu și Ciuc. Zilele caniculare sunt o raritate, cele mai călduroase zile înregistrându-se în lunile iulie și august, când temperaturile pot ajunge la 32-34 de grade, însă în general media lor este în jur de 26-27 de grade Celsius. Proximitatea Văii Prahovei reprezintă pentru mulți brașoveni un refugiu ideal în zilele călduroase de vară, însă aflându-se între munți, șansele pentru averse de ploaie în cursul după-amiezelor sunt mai ridicate, de aceea urmărirea cu regularitate a buletinelor meteo este importantă.
Diminețile de vară pot fi reci și foarte reci la Brașov, mai ales când cerul este complet senin, deseori înregistrându-se temperaturi minime de sub 10 grade chiar și în luna iulie! Spre sfârșitul verii media temperaturii scade vertiginos, sfârșitul lunii august putând aduce temperaturi minime și de 6-7 grade Celsius. De asemenea, vara se pot înregistra amplitudini termice foarte mari zi-noapte, de peste 20 de grade Celsius. Un caz de vreme neobișnuită, relatat în revista Terra din 1963, s-a înregistrat în luna iunie 1918: în noaptea de 5-6 iunie temperatura a atins -0.4˚C; până la 12 iunie a crescut la 28˚, atingând la 22 iunie 35.5˚ (temperatura maximă absolută înregistrată până atunci). În numai 3 zile a urmat o scădere enormă, atingând la 24 iunie 0.9˚C. În zilele următoare a nins timp de o oră, pentru ca în 28 iunie să fie iar o adevărată zi de vară.
Toamna la Brașov – pe lângă diferențele de temperatură – este foarte asemănătoare ca aspect cu anotimpul hibernal: multe zile cu ceață și inversiuni termice în special în lunile octombrie și noiembrie. Temperaturile maxime oscilează în luna septembrie în jurul unei valori de 23 de grade, acestea scăzând drastic în octombrie la aproximativ 12 grade Celsius. Data de apariție a primei ninsori este printre cele mai timpurii din țară, aproape în fiecare an la sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie apărând primii fulgi de nea.
Luna septembrie încă mai este suficient de călduroasă pentru drumeții pe munții din jur, însă odată cu avansarea înspre anotimpul rece temperaturile scad foarte mult și vântul se întețește pe crestele munților, astfel încât traseele montane pot deveni periculoase.
Precipitațiile în prima parte a sezonului sunt lichide, dar spre sfârșitul lunii noiembrie devin preponderent solide. Cantitățile de apă sunt destul de scăzute în luna septembrie, aceasta fiind printre cele mai secetoase luni ale anului, însă încep să crească treptat până în luna noiembrie, pe măsură ce și activitatea ciclonică din Marea Mediterană devine mai intensă. Nu de puține ori de-a lungul timpului s-a întâmplat ca sezonul sporturilor de iarnă să înceapă încă din prima decadă a lunii noiembrie, de notorietate fiind sezonul 1996-1997, când stratul de zăpada a persistat de la începutul lunii noiembrie până la începutul lunii aprilie.
Bună ziua! Nu se mai prezintă (din nou) prognoza meteo? ☹️ Ultima a fost pe perioada 2-6 octombrie!
Prognoza va reveni până la sfârșitul lunii.
Ok! Mulțumesc de informație!