Daca pana mai acum 40-50 de ani prognozele meteorologice erau intocmite cu creionul pe hartie, pe baza observatiilor de presiune sau temperatura si transmise prin telegrame sinoptice intre tarile din Organizatia Meteorologica Mondiala, aceste prognoze au fost usurate si acuratetea lor a crescut prin lansarea in spatiu a satelitilor meteorologici si mai apoi contructia unor super-computere pe care se ruleaza modele numerice matematice si care realizeaza singure prognoze in detaliu pe intervale mici, medii si lungi de timp.
Insa tehnologia secolului 21 nu este infailibila, cum a demonstrat-o de altfel si evenimentul produs in zona Balcanilor in a doua jumatate a saptamanii trecute.
Initial, depresiunea cu pricina era plasata de catre toate modelele numerice, la unison, in preajma Romaniei incepand de vineri seara si pana duminica. Insa, ajutata de avansul anticiclonului azoric mult mai spre est decat era de asteptat si de o revigorare neasteptata a anticiclonului est-european si o intarire a acestuia inspre sud, depresiunea a fost impinsa mult mai la sud decat aparea initial pe harti. Se poate spune ca factorul perturbator initial a fost un ciclon aflat in zona sudului Groenlandei, care insusi a impins anticiclonul azoric mai spre est. Lipsa observatiilor meteorologice si a aerosondajelor din zona respectiva (fiind o mare intindere de apa) au facut ca eroarea din modelele numerice sa fie ridicata, fara observatii reale introduse in model acesta neputand efectua o prognoza corecta si de incredere.
Ca sa avem o idee mai clara despre paradoxul situatiei, respectiva depresiune a inceput sa „faca ochi” pe rularile modelelor chiar cu 8-10 zile inainte, pana cu 2 zile inainte mentinandu-si pozitia, chiar daca cu variatii usoare nord-sud. Teoretic, cu cat ne apropiem de intervalul prognozat, cu atat evenimentul este mai probabil a se produce, de aici venind si paradoxul – pentru ca in acest caz a fost tocmai invers. Marti seara maximul precipitatiilor era in prognoze pe jumatatea de nord a Romaniei, miercuri dimineata pe jumatatea de sud, iar miercuri seara pe Bulgaria, unde s-a si mentinut pana la evenimentul propriu-zis. Asadar, o schimbare radicala cu numai 36 de ore inainte, intr-un interval de numai o zi, in ciuda mentinerii previziunilor vreme de o saptamana.
Un alt aspect de discutat este formarea propriu-zisa a ciclonului.
Din moment ce acesta este format, sansele pentru o prognoza reusita sunt foarte ridicate, pentru ca exista date concrete despre ce se intampla in realitate, imagini satelitare si observatii in timp real. Ori modelele numerice cu toate ca si-au mentinut ideea generala cu depresiunea afectand mare parte din teritoriul Romaniei cu multe zile inainte, pana nu s-a format efectiv ciclonul acesta aparea doar in mod fictiv, nestiindu-se inca cum si daca va fi influentat de alti factori perturbatori. Din moment ce s-a format, miercuri spre joi, totul a fost mult mai clar – acesta va fi urmat sa afecteze Bulgaria, romanii iubitori de zapada ramanand cu ochii in soare, la propriu, dar si autoritatile mai fericite ca nu prea au avut de furca cu drumuri acoperite de zapada.
Aceasta este o lectie importanta care trebuie invatata cand se consulta un model numeric sau altul de previziune – trebuie luat totul cu un varf de sare. Desi nu este un caz care se intampla in mod curent ci mai degraba o exceptie, acest lucru ne demonstreaza faptul ca omul mai are un drum lung pana sa perfectioneze aceste super-calculatoare pe care se ruleaza modelele numerice si pana la o acuratete de necontestat a lor.