Ploaia este, de mii de ani, simbolul vietii si prosperitatii pe Pamant. Prezenta precipitatiilor, precum si forma si cantitatea acestora determina soarta recoltelor agricole care hranesc toata planeta, soarta multor sute de milioane de oameni care locuiesc in zone expuse inundatiilor, precum si evolutia florei si a faunei.

Putine lucruri sunt mai importante pentru planeta noastra decat apa si modul in care ajunge la noi, precipitatiile. Chiar si asa, sunt extrem de multe necunoscute in legatura cu acest fenomen natural. Cum se formeaza si din ce cauze? Cum ne explicam faptul ca a plouat intr-un anumit moment si in altele nu?

E interesant mai ales si ce determina ploaia vara, un anotimp in care de obicei nu sunt precipitatii insemnate. Sa o luam cu inceputul.

Ploaia in general – de ce depinde

Ploaia se formeaza prin doua cai importante in cele mai importante dintre tarile lumii, cele cu un climat temperat, printre care si Romania.

Unul este un fenomen cu efecte previzibile si vorbim aici de miscarea frontala a maselor de aer polar si tropical, miscare ce se supune unor cicluri naturale.

Al doilea fenomen se refera la precipitatiile convective, produse din cauza evaporarii apei pe care, la randul sau, o aduce vremea caniculara. Asa cum probabil v-ati dat seama, acest fenomen e mai greu de prezis decat primul.

Miscarile maselor de aer

Daca traiesti in Romania, cel mai probabil te confrunti cu ploaia produsa de miscarea maselor de aer polar si tropical, adica de miscarea maselor de aer cald si rece. Acestea se misca in permanenta pe suprafata Pamantului, “manate” de doua forte: miscarea produsa de rotatia planetei si diferentele de temperatura dintre aerul cald de la ecuator si aerul rece ce vine de la poli.
Ceea ce meteorologii denumesc „fronturi de aer cald” este aerul de la Ecuator ce merge spre nord, pe cand „fronturile de aer rece” inseamna aerul de la Polul Sud sau Polul Nord ce merg spre zona ecuatoriala.

Unde anume se formeaza ploaia?

Ei bine, exact in punctele in care aerul rece se “ciocneste” de aerul cald. Acolo, unul dintre cele doua tipuri de aer e impins sub celalalt, ce astfel se ridica pana se condenseaza iar apoi cade pe pamant sub forma de ploaie.

Precipitatiile convective

Acest tip de precipitatii este mai greu de prevazut, dintr-un singur motiv: felul in care se formeaza, cu ajutorul aerului instabil.

Pe scurt, caldura soarelui (mai ales acolo unde este foarte puternica) evapora apa, iar stratul de aer cald ce se ridica astfel ajunge in straturile mai reci aflate in atmosfera mai inalta, pana apare fenomenul de condensare ce duce la precipitatii.

De ce e aerul care se ridica instabil? Pentru ca umezeala care se ridica din cauza caniculei nu e distribuita constant, existand locuri in care se ridica mai multa (si pentru ca are ce sa se ridice), dar si unele din care se ridica mai putina sau deloc. E ca si cum s-ar construi o scara din care unele trepte lipsesc – ceva o sa cada la un moment dat si o sa ajunga jos. Asa e si cu aerul, de aceea se creeaza furtuni, vijelii, tornade, vartejuri si asa mai departe.

Cum calculam sansele de ploaie vara?

Prognozarea sanselor de a ploua vara poate fi usoara sau grea, depinzand mult de context. E o prognozare usoara mai ales in cazul fronturilor de aer. Daca stabilim din datele anterioare, receptionate prin satelit, viteza si directia de miscare a unui astfel de front si stii cum deja s-a manifestat in zonele pe unde a trecut, poti stabili cu aproape 100% precizie prognoza pentru urmatoarele zile.

E mult mai greu in privinta precipitatiilor convective, care apar mai ales vara in perioadele cu temperaturi caniculare, cand soarele e mai puternic si poate ridica rapid umezeala in straturile superioare ale atmosferei. Aici meteorologii trebuie sa fie atenti si la nivelul instabilitatii aerului, un factor mult mai greu de determinat si apoi folosit ca instrument precis de prognoza.

Cu alte cuvinte, nu va suparati prea tare pe meteorologii care nu au reusit sa prezica vremea intr-o zi de vara. In unele momente prognoza poate fi precisa, in altele nu. Totul tine de tipul de fenomen care a creat acele precipitatii.