Precipitatiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera, denumite si hidrometeori, care cad de obicei din nori si ajung la suprafata pamintului sub forma lichida (ploaie si aversa de ploaie, burnita etc.), solida (ninsoare si aversa de ninsoare, grindina, mazariche etc.), sau sub ambele forme in acelasi timp (lapoviţa si aversa de lapovita).

Particularitatile si repartitia precipitatiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul miscarilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convectiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasarile advective.

Principala caracteristica a regimului precipitatiilor atmosferice si a repartitiei lor spatio-temporale o reprezinta marea variabilitate si discontinuitatea in timp si in spatiu.

Regimul precipitatiilor decurge din interactiunea factorilor genetici generali (la nivel continental) cu factorii locali.

In cadrul creat de circulatia atmosferica generala si de fluxul de radiatiei solare corespunzatoare latitudinilor mijlocii, complexitatea reliefului major al Romaniei, diversifica procesele meteorologice. Astfel obstacolul orografic al Muntilor Carpati, si dispunerea sa concentrica, determina schimbarea directiei de deplasare a maselor de aer, modifica si transforma proprietatile fizice ale aerului, intensifica sau diminueaza viteza lor de deplasare, aspecte care se reflecta cu precadere in regimul precipitatiilor atmosferice. Acestor factori li se adauga o serie de elemente locale, cum ar fi altitudinea locului, microformele de relief, dispunerea si orientarea pantelor.