Spre deosebire de alte sezoane reci, unde cel putin prima lor jumatate a fost relativ predictibila, iarna urmatoare pare sa ramane intr-o anumita masura sub zodia neprevazutului, datorita unor factori atmosferici care inca nu indica in mod clar un trend pe care va evolua sezonul hibernal 2018-2019. Totusi, exista semnale pentru un inceput mai „abrupt” al iernii in a doua jumatate a lunii noiembrie, cand va ninge pe arii extinse in mare parte din tara si temperaturile vor fi destul de scazute, de asemenea.
In comparatie cu sezonul rece 2017-2018, care a excelat la capitolul frig si ninsori in ultima parte a lunii februarie si in martie, iarna urmatoare pare sa ne ofere exact opusul: din a doua jumatate a lunii februarie este foarte probabil sa vina primavara, insa pana atunci vom avea parte de numeroase episoade cu ger si ninsori; siguranta e relativ ridicata in a afirma faptul ca iarna aceasta nu va fi una calda precum 2006-2007 sau 2013-2014, ci mai degraba una dinamica si relativ rece, desi puseele de incalzire nu vor lipsi.
Activitatea solara foarte scazuta combinata cu o scadere a indicelui oscilatiei arctice si cu un fenomen El Nino (slab, ce-i drept) indica faptul ca vom avea cel putin 2-3 perioade cu ger intens si ninsori puternice, insa de aceasta data jumatatea nordica a tarii va beneficia de cel mai consistent aport hibernal, in sud si in est multe ocazii pentru producerea viscolelor urmand sa fie irosite de catre un aer prea cald in aceste zone, care va face ca precipitatiile sa cada predominant sub forma de ploaie.
În anii anteriori am arătat și care sunt principalii factori ce influențează iernile din România, lectură ce o recomandăm celor pasionați de prognoze pe termen lung.
Prognoza vremea.ro pentru sezonul de iarna 2018-2019
Prognoza pentru luna noiembrie 2018
A doua jumatate a lunii noiembrie va fi destul de rece si umeda in aproape toata tara, in antiteza cu prima jumatate, cand precipitatiile au lipsit aproape complet de pe teritoriul tarii noastre, iar majoritatea statiilor meteo din Transilvania si Maramures si-au stabilit noi recorduri lunare de temperatura maxima. La granita decadei a doua si a treia vor cadea precipitatii predominant sub forma de ninsoare in sud, centru si in est, unde se va depune un strat consistent de zapada. Totusi, ca urmare a solului cald si a unei advectii de aer tropical spre finalul lunii, stratul de zapada ce se va depune nu va rezista mult. Temperaturile se vor situa usor sub mediile climatologice ale perioadei in toata tara, cu cele mai importante abateri negative asteptate a se inregistra in sudul si in estul teritoriului. Cu totul izolat in depresiuniile din estul Transilvaniei temperaturile minime vor cobori usor sub -15 grade Celsius, insa gerul inca nu se va resimti in mod generalizat la nivelul tarii noastre.
Vremea în decembrie 2018. Vremea în vacanța de iarnă. Vremea de Sărbători.
Luna decembrie va debuta cu o vreme normala termic in toata tara, iar precipitatiile asteptate sa cada vor fi deficitare; totusi, unde se vor inregistra precipitatii, acestea vor fi predominant sub forma de ninsoare, chiar daca nu este asteptat a se depune un strat consistent de zapada. In vestul, centrul si nordul teritoriului prevalenta precipitatiilor va fi mai ridicata, in timp ce acestea se vor semnala doar razlet in sud si in est. Cele mai ridicate temperaturi vor fi in Banat si Oltenia, unde in cursul dupa-amiezelor maximele vor urca pana spre 15 grade Celsius, in timp ce in jumatatea nordica a tarii temperaturile maxime arareori vor trece de valoarea de 5 grade.
A doua jumatate a lunii decembrie va migra catre o tendinta mai umeda, ca urmare a intensificarii ciclogenezei in Marea Mediterana. Datorita unei circulatii de blocaj atmosferic, aerul advectat catre tara noastra va fi unul preponderent rece, de origine polar-continentala, astfel incat precipitatiile care vor cadea vor fi mai ales sub forma de ninsoare. Desi in ultimii ani s-a fixat in piatra o „traditie” ca perioada Craciunului sa fie calda si secetoasa, in aceasta iarna exista mari sanse sa avem un Craciun alb in majoritatea zonelor tarii; chiar daca nu va ninge in preajma Craciunului, temperaturile vor fi suficient de scazute pentru ca zapada cazuta in zilele premergatoare sa nu se topeasca. A doua jumatate a lunii decembrie va marca si primul ger serios din iarna 2018-2019, cand in depresiunile din estul Transilvaniei temperaturile vor cobori pana spre valori de -25 de grade Celsius. Si in restul zonelor tarii va fi foarte rece, cu minime ce vor fi cuprinse in general intre -5 si -15 grade, iar maxime ce nu prea vor trece de pragul inghetului.
Prognoza pentru ianuarie 2019
In prima parte a lunii ianuarie vremea va fi foarte rece in toata tara, insa precipitatiile vor fi putine (dar mai ales sub forma de ninsoare) si vor cadea cu precadere in Oltenia, Banat, Crisana si Transilvania. In toata tara va fi un ger uscat, cu temperaturi ce sunt asteptate sa coboare pana spre -30 de grade Celsius in depresiunile din estul Transilvaniei, iar in restul zonelor tarii pana spre -15…-20 de grade. Maximele termice din cursul zilelor vor fi de asemenea predominant negative si se vor incadra in general intre -5 si 0 grade Celsius la nivelul intregii tari.
Vremea asteptata in prima parte a lunii ianuarie nu va reprezenta neaparat o surpriza, aceasta fiind in mod climatologic cea mai rece perioada a intregului an.
In a doua jumatate a lunii ianuarie vremea va intra intr-un proces de incalzire, astfel incat temperaturile vor deveni preponderent pozitive pe timpul zilei, desi noaptea inca se va mai inregistra un inghet usor in majoritatea zonelor tarii. Precipitatiile vor reveni (mai ales sub forma de ploaie de aceasta data) si vor cadea cu precadere in jumatatea vestica a tarii, unde cantitatile de apa vor fi mai insemnate. Ca urmare a topirii zapezii si a cantitatilor mari de apa, pe raurile din vestul tarii se pot produce unele cresteri mai importante de debite.
Vremea în luna februarie 2019
Luna februarie va incepe cu o racire accentuata, un aer foarte rece venit dinspre Siberia urmand sa fie advectat catre tara noastra. Acest aer va ajunge in Marea Mediterana, unde va ajuta la formarea unor cicloni cu traiectorie transbalcanica; astfel, in sudul, centrul si in estul tarii va ninge viscolit si abundent si se va depune un strat important de zapada. In prima jumatate a lunii februarie vor avea loc cele mai consistente caderi de zapada din intreaga iarna, cel mai gros strat urmand sa se depuna in Oltenia, Transilvania si in nordul Moldovei. Temperaturile vor fi foarte scazute, din nou cu valori minime de pana la -25, chiar -30 de grade Celsius asteptate in depresiunile din estul Transilvaniei. In restul tarii va fi de asemenea frig, insa nu se vor inregistra temperaturi mai scazute de -20 de grade datorita cerului care se va mentine mai mult noros si nu va permite formarea inversiunilor termice.
A doua parte a lunii februarie va fi una calda, la nivelul Europei urmand sa revina circulatia zonala (pe directie vest-est, dinspre Oceanul Atlantic urmand sa fie advectat un aer cald si umed). Razlet, indeosebi in zonele montane, va mai ninge, insa in restul tarii precipitatiile vor fi mai ales sub forma de ploaie (local mai importante cantitativ in vest si in sud-vest). Temperaturile se vor situa peste mediile climatologice ale perioadei, cu valori maxime ce vor ajunge in sud-vestul teritoriului pana spre 15 grade Celsius. In Transilvania, Maramures si Moldova va fi mai rece, insa si aici maximele termice vor urca pana spre valori de 10 grade, indeosebi spre finalul lunii. Diminetile vor ramane totusi relativ reci, mai ales in Transilvania, unde temperaturile minime vor mai cobori izolat pana spre -10 grade Celsius.
Desi sfarsitul lunii februarie va fi unul destul de calduros, aceasta luna si de altfel intrega iarna vor lasa mai degraba impresia unui sezon hibernal sever, chiar daca strict din punct de vedere statistic vom avea parte doar de o iarna „normala”.
Estimarea abaterilor pluviometrice pentru luna februarie. In cea mai mare parte a tarii precipitatiile asteptate sa cada vor fi excedentare, peste doua treimi dintre acestea urmand sa fie sub forma de lapovita si ninsoare, astfel incat cea mai mare parte a teritoriului Romaniei va fi acoperit de o patura groasa de zapada (mai ales in prima jumatate a lunii, cand precipitatiile se vor sincroniza si cu o advectie de aer rece dinspre nordul continentului). Sursa: model ECMWF, via kachelmannwetter.com.
Luna martie 2019
Luna martie va debuta cu un ultim episod hibernal in centrul si in nordul teritoriului, insa acesta va fi de scurta durata. Precipitatiile vor fi in general excedentare in regiunile intracarpatice si deficitare in sud si in est, unde forma acestora va fi preponderent lichida. Desi in primele zile ale lunii temperaturile minime vor mai cobori pana spre -15 grade Celsius in depresiunile intramontane din estul Transilvaniei si din nordul Moldovei, dupa data de 10 martie nu se va mai inregistra ger pe nicaieri, iar maximele termice vor urca in cursul dupa-amiezelor pana spre 15-17 grade Celsius in Banat, Oltenia si in sudul Munteniei.
A doua jumatate a lunii martie va marca sosirea definitiva a primaverii, doar la munte la altitudini de peste 1800 de metri urmand sa se mai semnaleze precipitatii sub forma de ninsoare. De altfel, odata cu incalzirea vremii si cantitatile de apa vor incepe sa nu mai fie la fel de importante, marea majoritate a teritoriului Romaniei urmand sa se situeze pe un deficit pluviometric.
Cu totul izolat pe vai si in depresiuni se vor mai inregistra temperaturi minime negative, in restul tarii valorile termice minime urmand sa se situeze peste 0 grade Celsius. De asemenea, temperaturile maxime la nivel national vor fi incadrate in general intre 10 si 20 de grade, cu cele mai scazute valori asteptate a se inregistra in depresiunile din estul Transilvaniei si in nordul Moldovei, iar cele mai ridicate in sudul Banatului si al Olteniei.
Este necesar sa mentionam faptul ca, la fel ca in cazul oricaror previziuni pe termen lung, previziunile pentru iarna ce urmeaza au un grad de realizare de aproximativ 65-70%, cu mult mai putin fata de procentul de realizare a unei prognoze saptamanale (precisa in jur de 85-90% din cazuri), datorita limitarilor tehnologice care nu permit pentru moment o acuratete mai ridicata in evaluarea potentialului de evolutie a vremii pe un interval mai lung de 15-30 de zile.