Este România o tara cu vreme blanda, moderata, in care natura nu este o amenintare constanta pentru existenta oamenilor? Asa am fost invatati ca este si, daca e sa comparam cu zone aflate pe falii seismice sau lovite de tornade si inundatii in fiecare an, chiar asa este. Doar ca Romania nu e straina deloc de capriciile naturii. Iar ele sunt cu atat mai socante cu cat romanii nu sunt obisnuiti cu ele. De aceea, cutremurul din 1977 sau inundatiile din 2005 au ramas in memoria colectiva a poporului roman, desi pentru, sa zicem, japonezi sau indieni, ele nu sunt deloc neobisnuite.

Conform National Geographic, “modul de manifestare, durata, intensitatea şi consecinţele fenomenelor meteo-climatice extreme sunt determinate de interacţiunea dintre dinamica atmosferei şi suprafaţa activ-subiacentă a ţării, cu rol important fiind barajul orografic al Carpaţilor şi barajul termic al Mării Negre”.

O tara care nu e nici nordica, adica foarte friguroasa, dar nici apropiata de tropice sau Ecuator, adica nu foarte calduroasa, Romania are totusi parte de extreme din ambele directii. Ocazional, e drept, dar are.

Caldura, seceta si suferinta

Daca e sa vorbim despre caldura, merita amintit faptul ca anul 2000 a cunoscut cea mai ridicata temperatura cunoscuta pentru luna iulie de cand au inceput masuratorile: 43.5 grade Celsius.

Seceta acelui an, devastatoare pentru agricultura, a fost depasita in efecte doar de cea din 1945-1946, cea mai dura din secolul XX. Din surse diferite putem adauga ca aceasta seceta a fost atat de devastatoare nu doar pentru Romania, ci si pentru Republica Moldova (parte a URSS), unde s-au inregistrat chiar si acte de canibalism din cauza lipsei mancarii.

Potop si distrugere in Romania

Anul 1970 a fost din nou unul devastator pentru Romania, de data asta din cauza inundatiilor care, conform cotidianului Romania Libera, au afectat aproape toate judetele Romaniei (37, mai precis), in lunile mai si iunie. Situatia a fost inrautatita de faptul ca, in timp ce se lucra la repararea pagubelor produse de primul val de inundatii, altul a lovit.

Desi am avut inundatii si in alti ani dupa aceea, cele cu impactul cel mai mare, poate chiar mai mare in plan psihologic datorita dezvoltarii mass-media, au fost cele din 2005. Dupa o serie de ploi torentiale pe sfarsitul verii si inceputul toamnei, suprafete mari de pe teritoriul Romaniei (si in alte parti ale Europei, de altfel) au fost acoperite de ape. Judetul Vrancea a fost cel mai afectat, localitati intregi fiind acoperite total de puhoaie, cum a fost cazul comunei Vadu Rosca. In numeroase ocazii a fost nevoie de interventia cu elicopterul a echipelor de salvare, mai ales in cazul unor sinistrati al caror ultime refugii ramasesera acoperisurile caselor. Cu toate eforturile, 76 de persoane au decedat, iar aproape 94.000 de case au fost distruse, la care putem adauga aproximativ 660.000 de hectare de suprafete agricole avariate, conform bilantului disponibil pe site-ul Ministerului Mediului.

2008, 2010 si 2013 au fost alti ani cu inundatii serioase din istoria noastra foarte recenta, insa efectele nu au fost atat de grave ca in 2005.

Iernile grele ale României

Iernile indelungate si/sau geroase nu sunt chiar o necunoscuta pentru români. Cele din 1929, 1942, 1954 si 1967 au ramas “de legenda”, prin recordurile pe care le-au batut, dar si prin durata unora dintre ele.

Daca cea din 1941-1942 a fost atat de geroasa in tot continentul incat chiar a oprit ofensiva Germaniei lui Hitler din URSS, eveniment ce probabil a schimbat soarta lumii si, probabil, ne-a adus comunismul, cea din 1954 s-a desfasurat in plin comunism si a fost prima iarna grea “transmisa in direct”. Atunci, in multe locuri, mai ales din sudul tarii, s-au format troiene de chiar si 5 metri.

La capitolul lungime, iarna cea mai remarcabila e cea din 1995, la care zapada a durat, atentie, chiar si 170 de zile in unele parti ale Romaniei.

Mai recent, iernile din 2012, in care caderile de zapada au paralizat pentru scurt timp Romania, si cea din 2014, la care temperaturile au scazut sub 31 de grade, merita cu siguranta consemnate.

Fenomene neobisnuite

Daca la iarna si la arsita ne asteptam cu totii, nu acelasi lucru il poti spune despre alte fenomene. Un exemplu ar fi tornadele, specifice mai degraba regiunilor tropicale si ecuatoriale. Cea mai grava tornada inregistrata pe teritoriul Romaniei este cea din 12 august 2002, din localitatea ialomitiana Facaeni. Aceasta tornada de categoria F3 (viteza vantului intre 252 si 330 de kilometri pe ora) a distrus total sau partial 430 de case, a dus la moartea a 2 oameni si la ranirea grava a altor 12.

Grindina e un alt fenomen care apare destul de rar, dar, atunci cand apare, provoaca pagube serioase. “Recordul” il detine o cadere de grindina din 2 iunie 1995, in mai multe zone din Oltena, in care am avut un adevarat “bombardament”, cu bucatile de gheata mai mari decat oul de gasca. Rezultatul: sute de acoperisuri si masini distruse, terenuri agricole devastate si asa mai departe.

Pe scurt, nu e asa usor sa spui ca in România clima este “blanda”. Uneori, natura tine sa te contrazica.